© 2012 by  TIROIDA ROMANIA - Proudly created with Wix.com 

Toate informațiile din acest site aparțin Tiroida Romania. Toate drepturile rezervate.  Articolele NU pot fi preluate decât dacă se respecta condiția de a preciza sursa, cu link conform Legii Dreptului de Autor. Toate articolele din site sunt cu titlu informativ și nu trebuie tratate precum substitut al sfaturilor medicului de specialitate sau al orcarei alte forme de intervenție medicala profesionala. © 2012

           Glanda Tiroidă 

 

      Tiroida este cea mai mare glandă a sistemului

endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g la nou-

născut, atingând o greutate de 15-30 g la adult

(este mai mare la femei decât la bărbaţi) şi este

situată în regiunea antero-laterală a gâtului, in

forma de fluture, se afla intre marul lui Adam si 

trahee. Tiroida are doi lobi laterali de formă ovală,

ce se dispun de o parte şi de alta a laringelui şi

traheii, conectati printr-un pod in mijloc numit -

istm ( în 50-60% din cazuri, o prelungire, lobul

piramidal, se întinde înspre osul hioid). 

Glanda tiroidă (glandula thyroidea) este un organ

nepereche de culoare maroniu-rosiatic, bogata in vase de sange, cu o consistenţă moale, cântărind 15-30 gr. Are o capsulă proprie ce trimite prelungiri în interiorul glandei. Ea este învelită într-o dedublare a fasciei cervicale mijlocii, aderentă de trahee, teaca vasculonervoasă în care se află artera carotidă, vena jugulară şi nervul vag. Anterior, glanda vine în raport cu muşchii subhioidieni. Între capsula proprie şi capsula fibroasă, dependentă a fasciei cervicale mijlocii, se află posterior, glandele paratiroide. Irigaţia arterială este asigurată de arterele tiroidiene superioară şi inferioară; venele se deschid în venele jugulare şi trunchiul venos brahiocefalic stâng. Limfaticele merg în ganglionii cervicali profunzi şi pretraheali. Inervaţia este dată de ramuri din nervii laringieni superior şi inferior şi din cei trei ganglioni simpatici cervicali. În cazul în care tiroida este la dimensiune normală, aceasta nu se poate simți. Nervuri importante trec prin glanda pentru calitatea vocii. 

Caracteristici

  • Aşezare: în faţa traheei

  • Greutate: 5-30 gr

  • Structura: lobul drept, lobul stâng, istm (punte)

  • Secretă hormonii: tiroxină, triiodotironină si calcitonina

  • Boli datorate funcţionării deficiente:

    • piticism (nanism tiroidian/cretinism)

    • guşa endemică

    • boala lui Basedow

Funcţionare

În interiorul foliculilor se găseşte un coloid proteic care conţine o singură proteină, Tireoglobulina, din care sunt sintetizaţi hormonii tiroidieni, care actioneaza in tot organismul si care influențează metabolismul, creșterea și dezvoltarea, precum și temperatura corpului. Principalii Hormoni sunt  :

  • Tiroxina- T4 - are ca acțiune creșterea metabolismului bazal și are rol în procesele morfogenetice, de creștere și diferențiere celulară și tisulară. Această acțiune se manifestă foarte pregnant la nivelul sistemului nervos. Atunci când nivelul de T4 din circulație scade, hipotalamusul (organ situat în masa cerebrală) eliberează tirotropina, care stimulează la rândul ei eliberearea de TSH de către glanda pituitară (organ aflat în spatele hipotalamusului); TSH-ul stimulează tiroida să producă o cantitate și mai mare de T4. Odată cu creșterea concentrației de T4, se stopează și eliberarea de TSH.T4 reprezintă aproape 90% din totalul hormonilor tiroidieni, față de T3 cu mai puțin de 10%. În interiorul glandei tiroide, T4 este legat de o proteină numită tiroglobulină, iar atunci când organismul necesită acest hormon, glanda îl eliberează în circulație. În sânge, T4 se găsește atât sub formă liberă (nelegat) cât și sub formă de hormon legat; concentrația de T4 liber este doar 0,1% din totalul hormonului. Acesta se găsește într-o stare relativ inactivă, dar urmează să fie transformat într-un hormon activ, T3, în interiorul ficatului și al altor țesuturi.Dacă tiroida nu produce o cantitate suficientă de T4 (dereglare a glandei sau deficit de TSH), atunci pacientul va prezenta simptome ale hipotiroidismului: creșterea în greutate, ten uscat, intoleranță la frig, menstruație neregulată și oboseală. Dacă T4 se găsește în exces, ritmul funcționării organismului va crește și vor apărea simptome ale hipertiroidismului, precum creșterea pulsului, stare de anxietate, pierderea în greutate, insomnia, tremur al mâinilor, umflături și iritarea ochilor.Cele mai frecvente cauze ale dereglărilor tiroidei au legatură cu bolile autoimmune, cum sunt sindromul Graves (hipertiroidism) și sindromul Hashimoto (hipotiroidism), dar pot fi determinate și de tiroidită (inflamarea glandei), cancerul tiroidian și excesul / deficitul de TSH.

  • Triiodotironina - T3 - este implicata în aproape fiecare proces fiziologic, inclusiv în creștere și dezvoltare, metabolism, temperatura corpului și ritmul cardiac. Efectele T3 asupra țesuturilor țintă sunt de aproximativ patru ori mai puternice decât cele ale T4, T3 fiind forma biologic activă :

Metabolismul glucozei T3 potențează efectele receptorilor β adrenergici asupra metabolismului glucozei, stimulând degradarea glicogenului în glucoză și sinteza glucozei în gluconeogeneză.
Metabolismul lipidelor -T3 stimulează oxidarea și eliminarea colesterolui și crește numărul de receptori LDL, stimulând lipoliza.
Inimă -T3 crește frecvența cardiacă și forța de contracție, crescând debitul cardiac, prin creșterea numărului receptorilor β-adrenergici în inimă. Acest lucru duce la creșterea tensiunii arteriale sistolice și scăderea tensiunii arteriale diastolice. Aceste efecte creează pulsul tipic observat în hipertiroidism.
Dezvoltare -T3 are un efect vital în dezvoltarea embrionului și sugarului. Aceasta influențează dezvoltarea plămânilor și creșterea postnatală a sistemului nervos central. T3 stimulează producția de mielină și de neurotransmițători, precum și creșterea axonilor. Triiodtironina participă la creșterea liniară a oaselor.
Neurotransmițători -T3 poate crește concentrația serotoninei în creier, în special în cortexul cerebral și regleaza numărul receptorilor 5HT-2.

Tiroida conţine şi o populaţie redusă de celule parafoliculare (celule C) care secretă calcitonina şi pot cauza carcinomul tiroidian medular, prin transformare malignă dar si Hormonii T2 și T1 sunt gandite sa joace roluri minore în Tiroida si restul corpului, servind în principal ca precursori ca produse secundare de formare T4/T3. Ele pot fi mai implicate în funcția tiroidiană, dar în măsura în care putem, au remarcat puțin impact dincolo in asta .

  • Calcitonina este un hormon tiroidian care, împreună cu hormonul paratiroidian (PTH), regleaza calciu, iar acesta este un alt nivel de măsurare care, poate fi prea scăzută si asociata in Hipotiroidism.T2 și T1 nu sunt măsurate, deoarece acestea nu au inca nici o valoare clinică demonstrată (in curand vom afla ca exista o corelanta). Calcitonina este uneori măsurată ca parte a unui "panel extins de tiroida", atunci când încearcă să se așeze pe un diagnostic definitiv în cazul în care nici unul nu este clar, în special în cazurile unor tumori endocrine suspecte. Valorile pentru acestea din urmă sunt considerate normale sub 10 pg /ml la bărbați și 5 pg /ml la femei. Spre deosebire de tratamentele medicale standard pentru Hipotiroidism, suplimentele tiroidiene deshidratate conțin adesea T1, T2, T3, T4 și calcitonină. Secreţia de hormoni tiroidieni este stimulată de către un alt hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de glanda hipofiză (vezi mai jos). Funcţia glandei tiroide este extrem de importantă pentru organism, afectând pulsul şi tensiunea arterială, nivelul de colesterol, metabolismul energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihică şi multe altele.

Glanda este alcătuită din foliculi sferici şi canale producătoare de tiroxină, înconjurate de ţesut conjunctiv lax. Foliculii sunt tapisaţi de un epiteliu unistratificat, plat sau prismatic înalt; cavitatea foliculară e plină de coloid omogen (ea conţine hormonul tiroxina). Între foliculi, în ţesutul conjunctiv se află grupe de celule clare - celulele C parafoliculare, producătoare de calcitonină. Glanda creşte în volum la pubertate şi la naştere şi diminuă cu vârsta sau în caz de malnutriţie. La embrion glanda tiroidă se dezvoltă din mugurele epitelial nepereche al peretelui ventral al intestinului cefalic. Când mugurele se detaşează, în locul său (mai târziu acesta constituie rădăcina limbii) rămâne gaura oarbă.

Afecţiuni corelate

Pacienţii care suferă de afecţiuni ale glandei endocrine au variaţii ale nivelului energetic, au intoleranţă la frig sau căldură, variaţii ale tonusului muscular, labilitate emoţională sau probleme cu greutatea corporală. Afecţiunile tirodei se manifestă prin modificări calitative sau cantitative ale secreţiei hormonale, mărirea tiroidei (guşă) sau ambele. Secreţia insuficientă de hormoni tiroidieni este denumită Hipotiroidie sau mixedem, însotită de scăderea consumului caloric (hipometabolism). Secreţia excesivă de hormoni tiroidieni determină hipertiroidie sau tireotoxicoză şi hipermetabolism.

Mărirea glandei tiroide (guşa) poate fi generalizată sau focală:

  • mărirea generalizată poate fi asimetrică, lobul drept având o tendinţă mai mare de creştere decât lobul stâng şi poate fi asociată cu o secreţie hormonală crescută, normală sau scăzută în funcţie de afecţiunea determinantă ;

  • marirea focală sugerează de obicei o afecţiune tumorală benignă (asociata de obicei cu creşterea secreţiei hormonilor tiroidieni şi hipertiroidie) sau malignă. Guşa tiroidiană poate comprima structurile învecinate de la nivelul gâtului sau mediastinului.


 

Problemele tiroidiene

  • Gusa : Un termen general pentru umflarea glandei tiroide. Gusele pot fi inofensive, sau pot reprezenta deficit de iod sau o stare asociată cu inflamația tiroidei numita tiroidita Hashimoto.

  • Tiroidita : Inflamația tiroidei, de obicei, de la o infectie virala sau o conditie autoimune. Tiroidita poate fi dureroasa, sau fara nici un simptom.

  • Hipertiroidismul : productie excesiva de hormoni tiroidieni. Hipertiroidismul este cel mai adesea cauzat de boala Graves sau de catre un nodul al tiroidei hiperactiva.

  • Hipotiroidismul : producția scăzută de hormoni tiroidieni. Tiroida autoimuna este cea mai frecventa cauza de hipotiroidism.

  • Cancerul Tiroidian:  mai rar dar este de obicei tratabil. Chirurgia, radiațiile și tratamentele hormonale pot fi utilizate pentru a trata cancerul tiroidian.

  • Nodulul Tiroidian : O masă anormală mica sau un nod al glandei tiroide. Noduli tiroidieni sunt extrem de frecventi. Puțini sunt cancerigeni. Acestia pot secreta hormoni in exces, cauzand hipertiroidism, sau pot provoca probleme. 

  • "Furtuna" Tiroidiana : o forma rara de hipertiroidism în care nivelurile extrem de ridicate de hormoni tiroidieni provoca boli grave.

     

    Teste si tratamente tiroidiene

  • Analizele de sânge aici

  • Examinarea fizică medicala: include observarea cu atenţie şi palparea tiroidei (palparea se face din spatele pacientului, cu ambele mâini pe gâtul acestuia) de obicei pacientul este rugat să înghită în timpul palpării; se analizeaza dimensiunea şi consistenţa glandei precum şi prezenţa unor eventuali noduli;

  • Ecografia tiroidiana: evaluează structura tiroidei în detaliu precum şi a eventualilor noduli (inclusiv cei care nu sunt descoperiţi la palpare) măsoară ganglionii limfatici din zona cervicală; din aceste motive este cea mai potrivită investigaţie imagistică iniţială a tiroidei;

  • CT (computer tomograf), RMN (rezonanţă magnetică nucleară): în general au importanţă în guşile foarte mari sau cu dezvoltare inferioară (în cutia toracică) pentru că ecograful nu poate oferi imagini satisfăcătoare; sunt, de asemenea, utile în evaluarea extinderii tumorilor maligne de tiroidă ;

  • Scintigrama tiroidiană: se face prin administrarea de iod radioactiv care se concentrează în tiroidă;Dozele mari pot fi folosite pentru a distruge tesutul canceros dar arată si dacă tiroida funcţioneză normal (captarea iodului în valori normale), este hiperfuncţională (captează în exces) sau în hipofuncţie (captare redusă); arată dacă un nodul descoperit anterior este funcţional (captează iod) sau nu; aceasta prezintă mare importanţă prin faptul că nodulii captanţi (numiţi şi noduli “calzi”) nu sunt maligni, cei necaptanţi (“reci”) prezentând acest risc; iradierea prin acest procedeu este minimă şi nu prezintă riscuri semnificative;

  • Biopsia cu ac fin: este o manevră minim invazivă care constă în introducerea unui ac, prin piele, într-un nodul tiroidian (suspect de a fi malign) şi extragerea unei cantităţi mici de ţesut care ulterior este analizat la microscop; în cazul în care rezultatul este neprecizat se poate opta pentru tratament (chirurgie) sau urmărirea nodulului în timp; puncţia se face doar cu anestezie locală, nu necesita pregătire, iar disconfortul legat de aceasta manevră este comparabil cu cel al unei injecţii;

  • Chirurgia tiroidiana (tiroidectomia): Un chirurg indeparteaza toata sau o parte a tiroidei in operație. Tiroidectomia este efectuată in cancerul tiroidian, gusa, sau Hipertiroidism. 

  • Medicamentele antitiroidiene: pot încetini supraproductia de hormon tiroidian în hipertiroidism. Două medicamente antitiroidiene comune sunt metimazol și propiltiouracil. 

  • Radiațiile externe: Un fascicul de radiație este îndreptat catre Tiroida, in diverse faze. Razele de mare energie distrug celulele canceroase.

  • Medicamente cu hormoni tiroidieni (le gasiti aici si aici ): tratament zilnic care înlocuiește cantitatea de hormon tiroidian. Medicamentele cu hormon tiroidian trateaza hipotiroidismul, și sunt, de asemenea, folosite pentru a ajuta la prevenirea cancerului tiroidian . 

  • TSH-ul uman recombinant: Injectarea cu acest agent de stimulare a tiroidei poate face ca , cancerul tiroidian sa apara vizibil mai clar în testele imagistice.

         

                                                                                                                                                                                                            Sursa : Wikipedia, sursa video Thyroid Nation