sistem endocrin.jpg

Timus

Ovare

Testicule

Sistemul endocrin: producția de hormoni
 


Întreaga activitate a organismului nostru este coordonată de hormoni – substanțe chimice pe care glandele endocrine le produc și le trimit în circuitul sanguin, pentru a regla funcționarea celulelor, a țesuturilor și organelor. Aflăm mai multe despre hormoni din reclamele la produse farmaceutice (hormoni sintetici), decât din surse medicale directe, așa cum ar fi preferabil. Chiar și așa, știm totuși că hormonii sunt substanțe extrem de puternice – în doze foarte mici produc efecte foarte mari. De aceea sunt și de dorit, și de temut. Menținerea echilibrului hormonal și "starea de bine" clinică sunt mizele majore ale medicului, când studiază fișa fiecărui pacient.
 


De ce este atât de important echilibrul hormonal ?
Pentru că este implicat în toate procesele biologice esențiale:

  • în homeostazie – proces de coordonare nervoasă, endocrină, metabolică și biochimica prin care compoziția mediului intern (cel în care trăiesc celulele) este menținută constantă

  • în derularea corectă a tuturor proceselor metabolice

  • în reglarea umorală

  • în dezvoltarea armonioasă a organismului

  • în susținerea sistemului imunitar

  • în diferențierea caracterelor masculine și feminine (la vârsta adolescenței) și în procesul de reproducere, prin acțiunea hormonilor sexuali 


Unde se află glandele endocrine

Specialiștii în endocrinologie au de supravegheat un teritoriu vast: Hipofiza și Epifiza (glande endocraniene), Hipotalamusul (situat la baza creierului), Tiroida și Paratiroidele (în zona anterioară a gâtului), Glandele suprarenale (fiecare cu Corticosuprarenaăa și Medulosuprare-nală,  poziționate deasupra rinichilor), Glandele Sexuale (ovarele și testicolele), Pancreasul endocrin, Timusul, Placenta.

 


Ce afecțiuni produc prin dereglarea lor

Când hormonii au dezechilibre, în loc să țină calea corectă, trasată de Natură, multe funcții se dereglează în organismul uman. Și începe lupta cu:

  • Diabetul zaharat (pancreasul nu produce suficientă insulină sau țesuturile nu răspund optim la acțiunea insulinei)

  • Obezitatea (una dintre cauzele obezității este rezistența la insulină, hormonul produs de pancreas)

  • Gușa endemică (creșterea în volum a glandei tiroide, ca urmare a carenței de iod și/sau de hormoni tiroidieni)

  • hipotiroidia (producția insuficientă de hormoni tiroidieni)

  • Hipertiroidia (producția în exces de hormoni tiroidieni)

  • Apariția unor tumori benigne la nivelul glandelor suprarenale (adenoame suprarenale)

  • Sindromul Cushing (expunerea la nivele crescute ale hormonului cortisol, ori de sursa naturală proprie prin producție în exces, ori de sursa externă medicamentoasă)

  • Boala Cushing (cauzată de o tumoare benignă sau de o creștere în exces, hiperplazie, a glandei pituitare - cel mai adesea un adenom pituitar), cu creșterea producției neuro-hormonului ACTH (adeno-corticotrop)

  • Boala Addison (cauzată de producția insuficientă de cortisol de către glandele cortico-suprarenale; denumită și Hipocortosolism sau Insuficiență adrenală primară)

  • Apariția unei tumori benigne la nivelul glandei hipofize (adenom hipofizar)

  • Nanismul hipofizar (producția insuficientă a hormonului de creștere la copii)

  • Gigantismul hipofizar (producția în exces a hormonului de creștere la copii)

  • Acromegalia (producția în exces a hormonului de creștere la adulti)

 

Când sistemul imun are dezechilibre, mai ales în cadrul sistemului endocrin, apar disfuncții severe ale glandelor endocrine. Și începe lupta cu:

  • Boala Hashimoto (afectare autoimună a tiroidei, ce are consecințe Hipotiroidia)

  • Boala Basedow (afectare autoimună a tiroidei, ce are consecințe Hipertiroidia), însoțita adesea de Oftalmopatia Graves (afectare severă a globilor oculari în cadrul bolii Basedow)​

  • Alte tiroidite cronice, cu aspect ecografic de afectare autoimună a tiroidei, dar cu anticorpi de altă natură, câteodată ne-(re)cunoscuți de endocrinologi - Tiroidita cronica din Boala celiacă, Tiroidita cronică din sindroamele HLA B27, etc

Din ce cauze apar tulburările endocrine

O serie de factori de risc pregătesc terenul pentru viitoare dezechilibre endocrine. Sunt, ca în marea majoritate a bolilor cu care ne confruntăm, factori pe care stă în puterea noastră să îi evităm, dar și ”factori fatalitate”.

Iată lista scurtă: bifează singur ce este de ocolit și ce este de neocolit:

  • hipercolesterolemia*– valori mult peste normal ale nivelului de colesterol corelate cu moștenirea genetică (hipercolesterolemie familială) și/sau cu excesul de carbohidrați în alimentație, asociat cu sedentarismul

  • existența unor tulburări endocrine în familie (diabet zaharat, hipertiroidie, hipo-tiroidism, tiroidită Hashimoto, boala Basedow-Graves, alte tiroidite autoimune, etc.)

  • traumatisme, infecții, leziuni serioase, intervenții chirurgicale, tumori ale unor glande

  • factori de mediu (carența de iod, de exemplu, de care suferă – conform studiilor – 10% din populația României și care este implicată în apariția hipotiroidismului ce duce, în timp, la gușă endemică)

  • dezechilibrul emoțional, stres acut sau cronic accentuat

 


Semne care trebuie să te pună pe gânduri

În funcție de localizare (glanda/glandele cu probleme), simptomele variază. Dar, ca tablou general, dereglările de natură endocrină se anunță prin:

  • oboseală aparent nejustificată, stare de somnolență prelungită

  • insomnii repetate sau cronice

  • tulburări de tranzit intestinal (constipație adesea, sau opus, scaune dese si moi)

  • dezechilibre accelerate ale greutății, fără a fi schimbat stilul de viață (creștere sau scădere în greutate)

  • piele uscată

  • palpitații și stări de anxietate

  • senzație de sete/foame exagerate, în condițiile în care te alimentezi corect

  • tulburări de ciclu menstrual, fără o explicație medicală (fara cauză ginecologică diagnosticată)

  • infertilitate (fără alte cauze identificabile medical)

  • răgușeală persistentă, senzația că ai un nod în gât, care nu te lasă să înghiți ușor nici apa

  • probleme de respirație

  • hipertensiune arterială la vârstă tânără

  • conturarea tot mai fermă a unei gușe la baza gâtului

  • probleme dermatologice: acnee apărută, după ce a fost depășită vârsta pubertății, în zone diferite – pe față, pe piept, pe spate, pe brațe

  • modificări ale pielii din diferite zone – gât, axile, abdomen – se îngroașă și se pigmentează

  • pilozitate excesivă pe față și/sau pe corp

 


Schema de tratament "cui pe cui se scoate"

Pentru a ține sub control glandele endocrine și a preveni afecțiunile hormonale, trebuie să ții legătura în mod constant cu medicul tău de familie: să mergi la consultațiile periodice și să îți faci analizele. Iar dacă este cazul, să faci și pasul următor: control la un medic specialist în endocrinologie și investigații specifice.

Din momentul în care este diagnosticat un dezechilibru hormonal, este pusă în funcțiune schema de tratament. Care debutează, de regulă, cu administrarea de hormoni sintetici. În cazuri mai complicate, se apelează și la intervenții chirurgicale sau radioterapie.

Nu dramatiza, dar nici nu te culca pe o ureche – ”lasă că trece!”. Când hormonii fac tumbe, poate fi ceva minor – cum se întâmplă de cele mai multe ori -, sau poate fi vorba despre o disfuncție endocrină serioasă care, neidentificată și netratată, ajunge să îți pună viața în pericol.

 

https://www.facebook.com/groups/tiroidaromania/permalink/2607890689262079/
 

#TRANALIZE        #TRAUTOIMUN        #TRAIP

  •  
  •  
  •  
  •